Pagina 6

Toti pescarii stiu ce nade si ce momeli sa foloseasca pentru prinderea unei specii de peste sau a alteia. Cine nu cunoaste preferinta crapului pentru porumb dulce, aromat, colorat, fiert, crud, numai porumb sa fie. Si merge. Sau nu. Atunci cand „nu” explictiile vin: e vremea de vina, solunare, apa mare, mica, tulbure, limpede lipsa de pofta. Totusi unii pescari mai incapatanati refuza sa accepte explicatiile oricare ar fi acestea. Si atunci experimenteaza, uneori cu rezultate uimitoare. Se pare ca si in domeniul pescuitului este permanent loc de mai bine. Pot da cateva exemple care la momentul aflarii lor m-au lasat cu gura cascata. Balta in judetul Timis, fosta crescatorie CAP plina de stuf. Era cunoscut faptul ca balta avea peste „comunist” crapi seriosi, care pareau legende deoarece putin era cei care i-au vazut in juvelnic. Satul de esecuri unui pescar ii veni o idee. Sesizase o legatura intre trecerea cardurilor de gaste (balta era folosita si ca „gascarie”) si prezenta cardurilor de crapi in urma acestora. A amestecat mamaliga cu gainat proaspat de gasca, si a facut cocoloase pe care le-a pus in carlig. Cea ce a urmat a fost de poveste. Crap dupa crap. Intr-o alta balta carasul mofturos nu servea nimic. Nici rame, nici viermi, arpacas sau bobita de paine. Totusi un pescar prindea. Secretul? Curata cu migala de pielita boabele de porumb in lapte, folosind „inima” bobului. Carligul subtire nu sfarama bobul si astfel bobul „nud” prindea caras. Cunoscut ca „fitofag” cteno, crapul chinezesc, se prinde si la un amestec intre mamaliga si marar verde tocat, prezentat ca atare pe placuta. Cartoful curatat, taiat cubulete si tinut intr-un borcanel cu zahar cateva zile, este o alternativa la momelile conventionale pentru pescuitul crapului, carasului, platicii. Crapul romanesc poate deveni, mai ales primavara un consumator de puiet de peste. Sa nu credeti ca devine un concurent al stiucii sau salaului. Nu. Dar nu refuza un peste mic. Am vazut crapi mari si, nu putini, prinsi la peste mic. Porcusorul este cel mai nimerit ca momeala. Acesta nu se prinde in carlig ca pentru stiuca, de spate sau bot, ci se trage precum rama. Se foloseste carlig cu tija lunga. O nada nastrusnica este folosita pe balti de catre pescarii olteni – corcodusele. Da, ati citit bine. Corcodusele folosite nu pe post de momeala pentro clean sau cteno, ci ca nada pentru a atrge pestii pasnici precum carasul si crapul. Binenteles, culoarea deschisa a corcoduselor (vorbim de cele galbene bine coapte)
este atractia. Aceasta „nada” are avantajul ca nu este scumpa, nu este consumata si nu se deplaseaza din locul in care a fost plasata. Efectul? Nu este grozav, dar tot e mai bun decat nimic in cazul in care ai ramas fara nada.